Ca o clipa. Ca o cautare. Ca o regasire. Ca un suspin. Ca un rasarit. Ca o mangaiere, ca o sarutare, ca un freamat… Ca o promisiune a necunoscutului fara de care nimeni nu ar mai iubi pe nimeni.
Ca o alegere… cea mai buna de pana acum!
Un nou an bate la usile noastre… Imi doresc sa fie un an mai bun pentru noi toti, un an in care fiecare zi sa ne gaseasca cu zambetul pe buze.
Sa fiti fericiti!!!
LA MULTI ANI!!!
“…iar sandalutele rosii cu talpa ortopedica intregeau tinuta. Acum eram multumita si grabita pentru ca intarziam la taxi. Intelesesem ceva de o proba pentru un rol in prima telenovela romaneasca, marca ACASA TV. Atat si nimic mai mult. Dupa un calcul rapid in taxi, am hotarat ca nu trebuie sa dureze mai mult de doua ore. Nu avea de ce. Deci pe la 17 ma puteam vedea cu fetele. Nu are sens sa povestesc ce a urmat acelui casting… sau poate are pentru mine. Cenusaresei i-a fost totul mult mai clar de la inceput: preschimbarea – printesa, caleasca, bal, 24 si din nou transformarea. In cazul meu au trecut trei ani in care mi s-au intamplat lucruri fabuloase, pe care nu stiu sa le astern pe coala alba in fata careia ma aflu.
Uite! Melodia care ma incanta acum imi aminteste de prima mea secvanta din Numai iubirea. Parfumul pe care il folosesc, pe care inca il mai folosesc, reprezinta in imaginatia mea o constanta pentru fiecare secunda, minut, secventa, emisiune, eveniment, polemica, bucurie, discutie, intalnire, pe parcursul acestor trei ani.”
“Multe, foarte multe, atat de multe incat imi taie respiratia si ma fac sa imi pun aceeasi intrebare: De ce eu? Sa fie cumva “de vina” sandalutele rosii? Sau poate taxiul care din fericire a intarziat si el? Astrele? Karma? Dumnezeu? Nimic nu este intamplator sau norocul ni-l facem cu mana noastra? Sau poate Dumnezeu da dupa suflet. Nu stiu! Dar ceea ce stiu cu siguranta este ca eu am muncit cu tot sufletul, am incercat sa nu dezamagesc, am dat tot ceea ce am avut mai bun si am luptat cu bun simt si cu toate fortele mele sa pastrez cadoul. Indiferent de la cine o fi el. Voi?”
Se intampla acum 6 ani, scriam despre asta acum 3… Acum de-abia astept sa te cunosc! Daca vrei iti imprumut sandalutele mele rosii… poate iti aduc si tie noroc. 
Bafta multa!!!
Daca asezi o bucatica de panza intr-o cutie parfumata, dupa o vreme va fi la randul ei parfumata. Oare nu asa se intampla si in cazul vietii noastre psihice? Oare ea nu se impregneaza cu emanatiile tuturor subiectelor asupra carora obisnuim sa ne lansam, iar daca aceste subiecte miros urat, emanatii urat mirositoare se vor degaja intr-o zi din noi?
Cred ca e important ce carti citim, ce filme si spectacole privim, in ce conversatii ne implicam pentru ca nimic nu ramane fara consecinte.
Hmmm… de unde vine mirosul asta de levantica ?
Voi faceti ca vioara dintr-o melodie sa sune mai bine, traficul sa se fluidizeze, iar vantul sa nu fie foarte taios. Cu voi, prin mesajele voastre, vad realitatea asa cum imi convine mie… adica frumoasa!
Ne nastem liberi. Libertatea este bunul nostru cel mai de pret. Atunci cand tu, partenerul meu, si spun Partener numai pentru ca vreau si simt, vrei sa-mi iei libertatea, sa ma posezi, te transform inconstient in dusmanul meu! Si asa apare conflictul,ura! Pentru ca doar obiectele pot fi posedate… Si asa incepe sa ma stranga apartamentul in care locuim, sa ma intepe papucii moi de plus, iar pijamaua sa mi-o doresc din ce in ce mai calduroasa… Sunt obsedata de cuplurile din cutiile de chibrituri pe care le observ zilnic pe strada din cutia mea de chibrituri. Ura. Furie. Instrainare. Disperare. Parca stabilisem ‘numai pentru ca vreau si simt’… Si totusi? Totusi, totul se divide: chibrit cu chibrit, flama din flama, fum cu fum ce face gauri in stratul nostru, si asa fragil, de ozon! Iubire si onoare. Cumva, despre asta e vorba!
